În 27 decembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial noua Lege a bacșișului, de fapt, un text legal care modifică Ordonanța 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (sau Legea caselor de marcat așa cum este cunoscută popular).
Pe lângă denumirea care provine din limba turcă, legea folosește un sistem de reglementare pe care l-am întâlnit fix la terasele de pe podul Galata din Istanbul, unde ospătarii aduc nota de plată și te întreabă cât vrei să dai bacșiș, iar bonul final vine cu suma totală.
Ca o primă observație și cunoscând cât de importanți sunt timpii de servire din HORECA, noua lege a bacșișului prelungește timpul pe care clienții îl petrec la masă, sau la tejghea. Practic, timpul în care se realizează plata consumației se dublează (cel puțin).
Prima dată clientul va cere nota, care va trebui să aibă rubrică unde acesta va trece bacșișul, se va face încasarea, apoi bonul fiscal (sau factura, după caz) vor ieși cu bacșișul inclus.
Un aspect foarte interesant și care cred că va fi speculat de operatorii din sectorul HORECA, este felul în care noua lege a bacșișului reglementează modul său de calcul. Astfel, textul legal impune prezența pe nota de plată a două rubrici, una în care clientul va trece o valoare procentuală cuprinsă între 0 și 15% din valoarea consumației și o a doua unde clientul să poată înscrie suma oferită drept bacșiș în valoare absolută, „dacă acesta optează pentru acest mod de stabilire a valorii bacșișului acordat”.
Ce înțelegem din textul legal citat mai sus este că există două metode de stabilire a bacșișului: prima în sistem procentual, prin care clientul poate oferi o sumă cuprinsă între 0 și 15% din valoarea consumației și o a doua, prin care bacșișul poate fi exprimat în valoare absolută, suma fiind la discreția clientului.
Problemele care apar din formularea, superficială după părerea mea, a noii legi a bacșișului, sunt legate de interpretarea modului în care acesta poate fi oferit. Cred că textul legal stabilește destul de clar faptul că nu pot fi folosite ambele metode, atât cea procentuală cât și cea în valoare absolută.
Totuși, dacă metoda procentuală este limitată la 15% din valoarea notei de plată, din textul legal nu reiese în mod clar că bacșișul oferit în valoare absolută nu poate depăși valoarea de 15% a notei de plată.
Formularea ambiguă a legii bacșișului lasă un mic spațiu de manevră pentru amatorii de evaziune fiscală, care vor putea manipula acest articol și vor putea albi niște bani forțând în sus valoarea absolută a bacșișului. Probabil este un articol care va fi modificat cât mai curând de legiuitor.
Cu toate că cele de mai sus reprezintă mici scăpări ale leguitorului, considerăm că legea trebuie interpretată în mod prudent, în sensul în care, indiferent de metoda de calcul bacșișul trebuie să reprezinte maxim 15% din valoarea consumației.
Din punct de vedere contabil, sunt de reținut următoarele aspecte:
- Bacșișul va avea TVA zero pe nota de plată. Bacșișul nu este purtător de TVA, nefiind asimilat unei livrări de bunuri sau prestări de servicii, deci va avea TVA zero pe nota de plată.
- Pe bonul fiscal va trebui să apară obligatoriu denumirea „bacșiș” (nu tips, coperto sau alte denumiri).
- Dacă se emite factură, bacșișul va trebui să apară și pe aceasta ca poziție separată.
- Bacșișul nu reprezintă venit iar distribuirea sa către salariați nu reprezintă cheltuială (atenție, am găsit pe internet monografii contabile care folosesc conturile 7588 – Alte venituri din exploatare și 6588 – Alte cheltuieli de exploatare, lucru care este contrar prevederilor legale).
- Încasarea bacșișului va fi înregistrată în contabilitate pe seama conturilor de datorii, obligatoriu cu analitic, iar impozitul va fi reținut la sursă (deci salariații vor primi 90% din valoarea bacșișului încasat de companie).
- Considerăm că o monografie contabilă potrivită pentru înregistrarea bacșișului și evidențierea impozitului de plată ar fi următoarea:
- 5311 (sau 5121) = 4281.analitic pentru bacșișul încasat
- analitic = 446.analitic pentru stabilirea impozitului de 10% din valoarea bacșișului.
- Modul de distribuire a bacșișului către salariați va trebui stabilit de către angajator printr-un regulament intern (atenție, nu regulamentul de ordine interioară specific legislației muncii).
- Bacșișul reprezintă venit din alte surse pentru persoanele fizice care îl încasează acest lucru însemnând că beneficiarii acestor venituri vor plăti contribuție de asigurări sociale de sănătate, dacă vor depăși plafoanele menționate în Codul fiscal.
Notă: Textul este valabil la data publicării sale, are scop orientativ și reprezintă o interpretare a specialiștilor firmei Cont Consulting, fără a se intenționa substituirea prevederilor legale în vigoare. Nu suntem răspunzători pentru eventualele daune provocate de folosirea acestui material în scop legal sau ca probă într-un eventual litigiu.
Autor: Sorin Adrian BÂSCĂ – Managing partner Cont Consulting
Credit foto: Ora de Sibiu
