Detașarea în UE după Regulamentul (UE) 2026/2359: formularul A1 înainte de plecare și ce se schimbă din 2028

Publicat la 29 octombrie 2026.

Firmele care trimit salariați să lucreze temporar în alt stat al Uniunii au, din 2028, reguli mai stricte pentru formularul A1 și pentru durata detașării. Le explicăm pe rând, cu data de la care se aplică fiecare și cu ce merită pregătit de acum.

Ce s-a schimbat și de când

Regulamentul (UE) 2026/2359 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 27 octombrie 2026. Modifică cele două regulamente care stabilesc în ce stat se plătesc contribuțiile sociale când o persoană lucrează în mai multe țări ale Uniunii: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 și Regulamentul de aplicare (CE) nr. 987/2009.

Regulamentul a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2026 (art. 3), dar aplicarea este etapizată:

• de la 1 noiembrie 2026 se aplică, între altele, definițiile noi, cum este cea a „călătoriei de afaceri” (art. 1 alin. (2) lit. (eb) din Regulamentul 987/2009);
• de la 2 noiembrie 2028 se aplică regulile noi despre detașare, formularul A1, persoanele care lucrează în mai multe state și indemnizațiile de șomaj (art. 91 din Regulamentul 883/2004 și art. 97 din Regulamentul 987/2009, în forma nouă).

Atenție la data pentru șomaj. Unele materiale publicate indică 1 ianuarie 2027 pentru regula celor șase luni. În textul oficial, data de 1 ianuarie 2027 privește art. 64 din Regulamentul 987/2009, care reglementează sumele fixe pentru costurile medicale, nu șomajul. Regula celor șase luni (art. 64 din Regulamentul 883/2004) se aplică de la 2 noiembrie 2028.

Formularul A1 se cere înainte de plecare

Formularul A1 dovedește că salariatul detașat rămâne asigurat în România, deci contribuțiile se plătesc aici și nu în statul în care lucrează. În România îl eliberează Casa Națională de Pensii Publice, iar cererea se poate depune online, prin aplicația RODPA1.

Azi, angajatorul informează instituția competentă „ori de câte ori este posibil” înainte de plecare. De la 2 noiembrie 2028, noul art. 15 din Regulamentul 987/2009 schimbă regula:

• informarea și cererea pentru A1 se fac înainte de începerea activității în celălalt stat (alin. (1));
• dacă formularul nu se eliberează imediat, instituția trimite o confirmare automată de primire, care dovedește că cererea a fost depusă (alin. (1a));
• la un control în statul în care lucrează salariatul, angajatorul prezintă A1, confirmarea de primire sau dovada că activitatea este scutită; angajatorul răspunde de aceste documente (alin. (1c)).

Nu este nevoie de cerere prealabilă (alin. (1b)) pentru:

• călătoriile de afaceri, adică activități temporare legate de interesele angajatorului, fără prestări de servicii sau livrări de bunuri: întâlniri de afaceri, conferințe, seminare, cursuri de formare;
• activitățile de cel mult trei zile consecutive de muncă într-o perioadă de 30 de zile consecutive, cu excepția sectorului construcțiilor.

Exemplu: un contabil care participă la o conferință la Viena e în călătorie de afaceri. Un tehnician care montează timp de o săptămână un echipament la un client din Germania prestează un serviciu, deci are nevoie de A1 înainte de plecare, chiar dacă documentul intern se numește „delegare”.

Salariații angajați special pentru detașare: condiția de trei luni

O persoană angajată în vederea detașării poate rămâne asigurată în România doar dacă, cu cel puțin trei luni înainte de angajare, era deja supusă legislației românești de securitate socială (art. 14 alin. (1) din Regulamentul 987/2009, aplicabil de la 2 noiembrie 2028).

Nu contează la ce angajator a lucrat: cineva care a avut contract de muncă în România la altă firmă îndeplinește condiția. În schimb, o persoană care vine din alt stat, sau care nu a fost asigurată în ultimele trei luni, nu poate fi detașată imediat în regimul obișnuit. Pentru ea se aplică regulile generale, deci de regulă legislația statului în care lucrează.

Detașări succesive: pauză de două luni după 24 de luni

Durata maximă a unei detașări rămâne 24 de luni (art. 12 alin. (1) din Regulamentul 883/2004). Ce e nou (art. 14 alin. (1a) din Regulamentul 987/2009):

• se adună toate perioadele lucrate în același stat, chiar dacă au existat întreruperi de cel mult două luni;
• după un total de 24 de luni, o nouă detașare în același stat e posibilă doar după cel puțin două luni de la încheierea perioadei anterioare;
• în situații speciale, autoritățile celor două state pot acorda o derogare (art. 16 alin. (1) din Regulamentul 883/2004).

Practic, o pauză de câteva săptămâni între două contracte cu același client nu mai repornește calculul de la zero.

Salariatul detașat poate fi înlocuit

Azi, un salariat nu poate fi detașat ca să înlocuiască alt salariat detașat. Noul art. 12 alin. (3) din Regulamentul 883/2004 permite înlocuirea atunci când primul salariat nu își încheie activitatea. Condiția este ca durata totală a activității tuturor persoanelor în celălalt stat să nu depășească 24 de luni.

Exemplu: un proiect de 18 luni în Austria. Salariatul detașat pleacă din firmă după 10 luni, iar colegul care îl înlocuiește mai poate fi detașat cel mult 14 luni.

Salariații care lucrează în mai multe state

Pentru cei care lucrează în mod obișnuit în două sau mai multe state, legislația aplicabilă se stabilește pentru cel mult 24 de luni, pe baza activității estimate pentru următoarele 12 luni. La final, situația se reevaluează (art. 14 alin. (10) din Regulamentul 987/2009).

Când contează sediul angajatorului, acesta este locul în care se iau deciziile principale și se exercită administrația centrală. Se stabilește printr-o evaluare de ansamblu, după criterii pe care le va detalia Comisia administrativă (art. 14 alin. (5a)).

Indemnizația de șomaj în alt stat membru

Și aceste reguli se aplică de la 2 noiembrie 2028.

• Șase luni în loc de trei: șomerul care pleacă să caute de lucru în alt stat membru își păstrează indemnizația șase luni, fără să depășească durata totală a dreptului. Instituția poate prelungi perioada până la sfârșitul dreptului (art. 64 alin. (1) lit. (c) și alin. (3) din Regulamentul 883/2004).
• O lună în ultimul stat: ultimul stat în care persoana a lucrat ia în calcul perioadele din alte state doar dacă persoana a lucrat la el cel puțin o lună neîntreruptă. Altfel, plătește statul în care persoana a lucrat anterior cel puțin o lună (art. 61).
• 22 de săptămâni pentru lucrătorii frontalieri: cei care au lucrat într-un stat și au locuit în altul primesc indemnizația de la statul de reședință dacă nu au lucrat 22 de săptămâni neîntrerupt în statul în care au muncit (art. 65 alin. (2)).
• Muncă în timp ce primiți șomaj din alt stat: persoana rămâne supusă legislației statului care îi plătește indemnizația (art. 13 alin. (4a)).

Alte prestații

Regulamentul introduce o definiție europeană a prestațiilor pentru îngrijirea pe termen lung (art. 1 lit. (vb) din Regulamentul 883/2004) și reguli speciale pentru prestațiile familiale care înlocuiesc venitul în perioada creșterii copilului (art. 68b). Nu modifică însă cuantumul sau condițiile acordării prestațiilor din legislația română.

Ce pot face firmele de acum

1. Faceți lista detașărilor care vor continua după 2 noiembrie 2028 și calculați câte luni a lucrat fiecare salariat în fiecare stat.
2. Stabiliți o procedură internă: cererea pentru A1 se depune înainte de plecare, iar confirmarea de primire se păstrează.
3. Verificați istoricul de asigurare al persoanelor pe care le angajați pentru a le detașa: trei luni în România, imediat înainte de angajare.
4. Pentru deplasările scurte, păstrați programul, invitația sau agenda, ca să puteți dovedi că a fost o călătorie de afaceri sau o activitate de cel mult trei zile.

Formularul A1 privește contribuțiile sociale. Condițiile de muncă din statul gazdă (salariu, timp de lucru, diurnă) sunt reglementate separat, prin Legea nr. 16/2017. Le-am explicat în articolul despre detașarea salariaților în alt stat UE. Pentru calculul salariilor și al diurnelor la detașare, vedeți serviciile de salarizare.

Notă: Textul este valabil la data publicării, are scop informativ și reprezintă interpretarea specialiștilor Cont Consulting. Nu înlocuiește prevederile legale în vigoare.

Surse: Regulamentul (UE) 2026/2359 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2026 (JO L, 2026/2359, 27.10.2026), art. 1–3; Regulamentul (CE) nr. 883/2004, art. 1 lit. (vb), art. 12, art. 13 alin. (4a), art. 16 alin. (1), art. 61, art. 64 alin. (1) lit. (c) și alin. (3), art. 65, art. 68b, art. 91; Regulamentul (CE) nr. 987/2009, art. 1 alin. (2) lit. (eb), art. 14 alin. (1), (1a), (5a), (10), art. 15, art. 64, art. 97 – în forma modificată prin Regulamentul (UE) 2026/2359.